Tag Archives: Luminita Bejenaru

The late mediaeval necropolis of Lăpușna Angela Simalcsik, Ion Ursu, Luminița Bejenaru

Abstract. The osteological material was exhumed in 2013 by archaeologists from the Archaeology Department of the Cultural Heritage Institute of the Academy of Science of Moldova, in the mediaeval necropolis of Lăpuşna (Hânceşti County, Republic of Moldova). Thirty graves were fully or partially researched, the deceased having been buried lying on their backs, with the upper limbs placed on the chest or abdomen. Based on the funerary inventory (which includes six mediaeval coins), the graves were chronologically placed between the XVth and the XVIIth centuries. The cemetery belonged to a local Christian rural community. The preservation status of skeletons is satisfactory. Twenty-two human skeletons (seven males, ten females, and five children) have been analyzed so far. Sex ratio in the osteological sample from Lăpuşna is subunitary, indicating a higher number of female skeletons, comparatively with the male ones.

Investigații pluridisciplinare privind tumulul 7 de la Crihana Veche Ion Ciobanu, Angela Simalcsik, Luminița Bejenaru

Crihana Veche, T7

Rezumat. În toamna anului 2014, Institutul Patrimoniului Cultural şi Agenția Națională Arheologică au efectuat investigaţii arheologice în tumulul 7 “La Pietricei” de pe teritoriul comunei Crihana Veche, raionul Cahul. Obiectivul principale al cercetărilor a constat în salvarea vestigiilor cu risc înalt de pierdere din aşezarea atribuită epocii romane târzii şi continuarea cercetărilor în cadrul grupului tumular din vecinătatea Aeroportului Internaţional Cahul. Au fost descoperite două morminte – unul de copil (7-8 ani), cu un vas de lut plasat la cap în calitate de inventar şi altul (central) de bărbat, în vârstă de cel puţin 60 de ani. Mormântul central a fost jefuit în vechime. Printre vestigiile arheologice descoperite se numără 60 de vârfuri de săgeţi, un mâner de akinakes placat cu plăci de os gravate cu fire de argint, un kiatos, şapte mărgele de argint, două piese de podoabă de argint, mărgele din faianţă egipteană, piese din os, plăci fragmentare de fier de la armură şi un bogat material amforistic (peste 500 de fragmente), inclusiv cu ştampile aplicate pe toartă. Materialul amforistic, aproape fără excepție, poate fi atribuit producției de Thasos. Pe cinci mânere de amfore au fost imprimate ştampilele producătorilor Pylades și Lysikles (sfârşitul anilor 360s – mijlocul anilor 350s B.C.). Caracterul aristocratic al mormântului 2 din tumul 7 este susţinut de piesele de inventar de origine tracică (din grupul balcanic de Nord); cronologic acestea ne sugerează că războinicul, îngropat în mormântul 2, ar putea fi un participant la evenimentele conflictului dintre sciți, tribali și reconcilierea lor ulterioară.

Descarcă articolul: Crihana Veche, Tumulul 7