Tag Archives: Angela Simalcsik

SMEENI – MOVILA MARE: Monografia unui sit arheologic regăsit Alin Frînculeasa, Angela Simalcsik, Bianca Preda, Daniel Garvăn

Frinculeasa et al. 2017

Marți, 25 aprilie 2017, trecut de ora 10: după o revenire fulgerătoare a iernii, azi Primăvara pare să fi învins. Am ajuns în Smeeni la cules de cochilii de melci. Dincolo de garduri…un complex agroindustrial, hale și tractoare, alei de ciment, alte acareturi. O groapă ce se cască sub nivelul terasei, plină de mărăciniș crescut haotic, e martorul mutilării sistematice a terenului. Se remarcă doar galbenul nisipului cu verde spre margini de tineri pomi răsăriți fără îndrumare. Mai într-o parte fosta povarnă nu mai produce. În zare dincolo de marginea terasei…lunca Călmățuiului, mai aproape ʺViroagaʺ drenată printr-un canal îngust. Nimic nu pare să mai amintească de săpăturile arheologice de amploare…un episod anonim în ritmul anistoric al unui sat dintr-o prelungire iluzorie a ʺMăreței Stepeʺ. Odată ca niciodată a atins Smeeniul. Doar memoria colectivă încă mai păstrează vag imaginea unui tânăr arheolog găzduit în sat, dar și alte amănunte ce țin de un folclor local triat prin sita timpului. Dincolo de imaginile conturate pe negativele păstrate putem bănui o bună integrare a personajului în atmosfera locului. Alin Frînculeasa

Descarcă rezumatul extins: Smeeni-Movila Mare

The dead among the living in the Hamangia culture Raluca Kogălniceanu, Angela Simalcsik, Cristian Eduard Ștefan

Kogalniceanu et al. 2016

Rezumat. Descoperirea de oase umane în context domestic nu este o raritate pentru siturile preistorice. În ciuda acestei situații generale bine documentate, așezările culturii Hamangia nu au furnizat până acum numeroase asemenea descoperiri. O re-analiză recentă a săpăturilor efectuate în situl de la Cernavodă–Columbia C (așezare) de către S. Morintz şi D. Berciu la jumătatea secolului trecut a scos la lumină câteva fragmente osoase umane găsite în nivelul de locuire. Până în prezent, acestea nu sunt foarte numeroase şi nu par să aibă legătură cu niciun complex închis. Însă ele există și au fost descoperite la diverse adâncimi, în asociere cu ceramică. Vom prezenta o evaluare a acestor resturi osteologice umane şi vom încerca să reconstituim contextul descoperirii lor pe baza jurnalelor de săpătură şi a materialelor arheologice cu care se asociază. Vom încerca, de asemenea, să discutăm aceste resturi umane în contextul mai larg al culturii Hamangia.

Descarcă articolul: Kogalniceanu et al. 2016

A hoard of astragals discovered in the Copper Age settlement at Iepurești, Giurgiu County, Romania Raluca Kogălniceanu, Ana Ilie, Monica Mărgărit, Angela Simalcsik, Valentin Dumitrașcu

Kogalniceanu et al. 2015

Abstract.  This article presents the discovery of 25 abraded and perforated ovicaprid astragals in a burned house at the Gumelnita Copper Age settlement at Iepuresti in Southern Romania. They were analysed in terms of their processing, of the taphonomic processes that affected them (burning), and of their spatial distribution. These astragals were also analysed in the wider context of more or less similar discoveries made mainly south and east of the Carpathian Mountains, in Romania, but also
south of the Danube, in Bulgaria.

Descarcă articolul: Hoard of astragals from Copper Age

Un grup de morminte din epoca bronzului descoperit la Roman-Arhiepiscopie. Abordări pluridisciplinare Vasile Diaconu, George Dan Hânceanu, Angela Simalcsik, Mihaela Danu

Diaconu et al. 2016

Abstract. The present study describes several burial complexes, dated in the Bronze Age, as they were recently discovered in Roman (Neamţ County, Romania). Four tombs represent inhumation rites, and two of them are possible cenotaphs, that were identified during the research of a medieval necropolis (dated during the XV-XVII centuries). The archaeological inventory consists mainly of pottery (whole or fragmented vessels), with features of different neighboring cultural environments. Considering the geographic area within which the tombs were discovered‚ we presume they represent burial complexes of a Monteoru culture community, which also sustained contacts with representatives of Komarov culture.

Gheare de urs și reprezentări de urside în contexte arheologice din prima epocă a fierului la est de Carpați Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Angela Simalcsik

Calaret razboinic Mana

BEAR CLAWS AND REPRESENTATIONS OF URSIDAE WITHIN THE ARCHAEOLOGICAL CONTEXT OF THE FIRST AND SECOND IRON AGE EAST OF THE CARPATHIANS. The cremation burial of a warrior rider discovered at Mana (Orhei), endowed with an important set of weapons of Latène type, ritually destroyed, also contained 10 distal phalanges of brown bear’s hind paws (Ursus Arctos). The research allowed to identify analogies for the bear claws in the burial antiquities of the Celtic andGermanic world of Central and Western Europe, but also among the vestiges of the Scythian and Sarmatian world in the second Iron Age. At the same time it was seen that the bear bones (claws and canine teeth), as well as clay figurines and bone, bronze, silver or gold plaques and pendants representing bears, which were found most commonly in burial complexes, but also in settlements, reveal certain practices and beliefs that were related to the cult of the bear in the first and second Iron Age to the east of the eastern Carpathians. Human communities of prehistoric time, antiquity and the early Middle Ages, as well as traditional societies (peoples with archaic mentality of the modern period) had a special attitude towards this animal, especially due to its exceptional physical force.

Necropola medievală de la Lozova (Raionul Strășeni). Campania 2015 Angela Simalcsik, Robert Daniel Simalcsik, Vasilica Monica Groza

Lozova 2016

Rezumat. Eşantionul osteologic uman la care ne referim a fost deshumat în anul 2015 din situl medieval Lozova–La hotar cu Vornicenii (raionul Străşeni, Republica Moldova). Au fost dezvelite 27 complexe funerare, în care s-au descoperit 27 schelete umane (cinci masculine, opt feminine şi 14 cu genul indeterminabil). Defuncţii erau înhumaţi potrivit ritualului tradiţional creştin – cu capul spre apus şi privirea spre răsărit, în decubit dorsal, cu picioarele întinse şi braţele îndoite din coate, cu mâinile aşezate pe piept, abdomen sau pe umeri. Conform inventarul funerar, în lipsa monedelor, perioada de utilizare a cimitirului a fost estimată între mijlocul secolului al XIV-lea până în secolul al XV-lea.

Despre mormânrul de incinerație în situlă de bronz de la Sipoteni (sec. II-I a. Chr.) Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Angela Simalcsik

Abstract. In the work on the materials of a cremation burial in bronze situla of the 2nd-1st centuries BC, which was found in Mana village (Orhei district), we have taken for comparative and anthropological analysis remains of calcined bones from the burial in situla from Sipoteni (Călăraşi district) published in 1950s (fig. 1). Osteological research of the contents of the bronze vessel from Sipoteni (fig. 2) showed that the remains belonged to a man 20-30 years old. In the burial urn a fragment of a black-burnished vessel, a silver fibula of the Middle La Tene type (fig. 4), an iron ring, and an amorphous iron object were found. The grave goods also contain a bronze situla (fig. 3), identical in shape and size, which was found near the funeral urn. Researches attributed the Sipoteni burial to the 2nd-1st centuries BC, a period of domination of Bastarnae tribes in the central and northern part of the Carpathian-Dniester region.