Butonii de os şi corn descoperiţi în mediul culturii Noua Vasile Diaconu, Mariana Sîrbu

Diaconu, Sirbu 2014

Abstract. The authors of this paper analyzed bone and antler buttons found in the territory of the Noua culture (the Late Bronze Age). Twelve finds are known; most objects are scattered in the area between the Prut and the Eastern Carpathians. From a technological standpoint, these artifacts are mostly made of bone with only one piece being made of antler. As well, almost all the items are decorated with meanders, circles and rays, which are solar symbols. Such items appear during the Bronze Age over a vast geographical area, and one of the common elements is the spiral-meander pattern. Bone and antler buttons found within the territory of Noua culture are rooted in the Monteoru culture. Regarding the context discovery, most of the buttons were found in settlements, except a single button, which was found among the grave goods of a burial. In terms of function, three possible uses can be identified: as amulets, as accessories for clothing, and as accessories for harnesses. The ornaments on these objects, which are also found on other types of items that are specific to the Late Bronze Age (e.g. – bridle cheek pieces, axe-scepters, dagger handles, spindle whorls), confirm the existence of a solar cult during the period in question.

Descarcă articolul: Diaconu, Sirbu 2014

Late Bronze Age Metallic Pendants from the North-West and the North of the Black Sea Vasile Diaconu

Diaconu 2013

Rezumat. În studiul de față se prezintă tipologia, tehnologia, cronologia și dinamica pandantivelor cruciforme cu placă trinunghiulară și brațe circulare, descoperite în așezările și depozitele civilizațiilor Bronzului final din spațiul nord-vest și nord-pontic (Noua, Coslogeni și Sabatinovka). Au fost puse în discuție originea central-europeană (complexul cultural al câmpurilor cu urne), precum și funcționalitatea cultică a acestui tip de pandantive metalice.

Descarcă articolul: Diaconu 2013

Trepanaţia – ritual simbolic/magico-religios sau procedeu terapeutic? Angela Simalcsik, Alexandra Comşa, Vasilica-Monica Groza, Robert Daniel Simalcsik

Lozova, M30

Rezumat. În lucrarea de faţă prezentăm o trepanaţie efectuată pe craniul unui bărbat matur, cu vârsta la deces de circa 45-50 ani. Scheletul a fost deshumat din mormântul 30 din necropola medievală (secolele XIV-XV) de la Lozova-La hotar cu Vornicenii (Republica Moldova). Acesta este primul caz de trepanaţie efectuată în scop curativ/terapeutic semnalat pe teritoriul Republicii Moldova. Trepanaţia, care are formă rectangulară, cu colţuri rotunjite, este localizată pe parietalul stâng. Scopul intervenţiei a fost terapeutic, pentru a elibera presiunea intracraniană acumulată în urma unui traumatism, urmele căruia sunt vizibile pe parietalul drept. Aspectul îngrijit al deschiderii craniene şi absenţa urmelor de infecţie postoperatorie ne sugerează că trepanaţia a fost efectuată de către un iniţiat. Sunt prezente semne clare ale refacerii osoase postoperatorii. Remodelarea osoasă este parţială. Acest bărbat nu numai că a supravieţuit operaţiei, ci a mai trăit cel puţin încă un an după această intervenţie.

Descarcă articolul: Simalcsik, Comsa, Groza, Simalcsik 2014

Necropola medievală de la Lozova-La hotar cu Vornicenii. Rezultatele cercetărilor din anii 2014-2015 Ion Ursu, Ludmila Bacumenco-Pîrnău, Vlad Vornic, Ion Ciobanu

Ursu, Bacumenco-Pirnau, Vornic, Ciobanu 2016

Rezumat. Autorii prezintă rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice din perioada anilor 2014-2015, efectuate în aria necropolei medievale de la Lozova-La hotar cu Vornicenii (r-nul Strășeni). Cele două campanii arheologice întreprinse au avut drept scop continuarea săpăturilor sistematice, desfășurate în cadrul a două proiecte pentru tineri cercetători, finanțate de Academia de Științe a Moldovei, pe parcursul cărora au fost descoperite până în prezent 106 morminte, dintre care 52 în anii 2014-2015. Acestea aparțin unei comunităţi creștine locale; toţi decedaţii (maturi și copii) au fost înhumaţi potrivit ritualului creștin: pe spate, cu capul spre vest și picioarele întinse, iar braţele îndoite din coate, cu mâinile așezate pe abdomen, piept sau pe umeri. Inventarul funerar este reprezentat de obiecte de podoabă și port: nasturi globulari din bronz, verigi de tâmplă, cercei de argint și bronz, mărgele, pandantive ș.a., piese care indică perioada de utilizare a cimitirului în secolele XIV-XV. Cimitirul medieval de la Lozova face parte din seria de situri deosebit de importante pentru reconstituirea vieții spirituale a comunităților ortodoxe din valea Bucovățului, iar continuarea cercetărilor și analiza riguroasă a întregului inventar arheologic vor oferi și alte date relevante, precum evoluția demografică, starea de sănătate, apartenența culturală și etnică a populației din spațiul dintre Prut și Nistru în perioada de sfârșit a Hoardei de Aur și începutul constituirii și extinderii spre est a Ţării Moldovei.

Descarcă articolul: Ursu, Bacumenco-Pirnau, Vornic, Ciobanu 2016

Sondajul din situl arheologic de la Crihana Veche-In balta Vlad Vornic, Ion Ciobanu, Serghei Agulnikov

Rezumat. Semnalată prin recunoaşteri de suprafaţă la mijlocul anilor ‘60 ai secolului trecut de către Vsevolod Marchevici, aşezarea de tip Sântana de Mureş-Cerneahov de la Crihana Veche (r-nul Cahul) a fost inclusă în circuitul ştiinţific un deceniu mai târziu de Emanuil Rikman, cu denumirea Crihana Veche1. Fiind situată la nord-vest de com. Crihana Veche, la distanţa de 0,65 km spre vest de drumul R34 (segmentul Cahul-Giurgiuleşti) şi la 1,75 km nord-nord-vest de biserica din localitate (Fig. 1), în punctul numit de localnici În Baltă, aşezarea la care ne referim ocupă panta lină a terasei a doua de pe malul stâng al lacului Balta Crihanei de pe cursul râului Prut, pe o lungime de cca 150 m şi o lăţime de aproximativ 50 m. În cursul cercetărilor arheologice periegetice efectuate în primăvara anului trecut pe moşia com. Crihana Veche staţiunea a fost prospectată mai amănunţit, cu care prilej au putut fi identificate şi urme de locuire răzleţe din perioada târzie a epocii bronzului, atribuite culturii Sabatinovka (sec. XV-XII î.Hr.).

Descarcă articolul: Vornic, Ceban, Agulnicov 2015

Vestigii scitice, găsite în raionul Cahul TVR Moldova, 8 august 2016

Crihana Veche tumul scitic

Vestigii scitice, găsite în raionul Cahul.

Posted by TVR Moldova on 8 August 2016

În căutarea “piramidelor” la Crihana Veche Prime, 26 iulie 2015

Crihana Veche T12

Mai în glumă, mai în serios, dar în sudul Moldovei au fost descoperite nişte movile funerare, ce datează de mii de ani.

În această săptămână, o echipă Prime a participat la săpăturile arheologice, pentru a afla de la specialişti mai multe despre civizaţiile care au populat pământurile noastre cu mii de ani în urmă.

Arheologii au început săpăturile în zorii zilei şi lucrează fără pauză. Şi tot aşa de aproape două săptămâni. Nu e timp de odihnă chiar şi pe soarele arzător, spun ei, mai ales că patrimoniul arheologic al comunei Crihana Veche, din raionul Cahul, cuprinde 14 situri şi zeci de movile funerare, ce urmează să fie explorate. Acolo unde specialiştii nu pot ajunge cu mâinile, în ajutor le vine tehnica modernă.

Sudul ţării este caracterizat printr-o densitate mai mică a populaţiei, iar datorită acestui fapt, cred arheologii, şi movilele de acum mii de ani au rămas practic intacte până în zilele noastre.

Săpăturile se fac cu multă migală şi precizie, căci niciodată nu se ştie peste ce vestigii vor da căutătorii de istorie. Ritualurile de înmormântare a strămoşilor noştri sunt încă o necunoscută pentru arheologi şi antropologi.

Cot la cot cu cercetătorii, muncesc şi câţiva studenţi de la facultatea de Istorie şi Arheologie, de la Universitatea de Stat din Cahul. Pe o zăpuşeală de peste 30 de grade, aceştia sapă toată ziulica, în speranţă ca vor găsi comorile trecutului.