Necropola culturii Belozerka de la Cazaclia (București 1996) Serghei Agulnikov

Agulnicov 1996

Rezumat.  Necropola Cazaclia a culturii Belozerka este cea mai mare și intens cercetată dintre toate cele existente în nord-vestul Mării Negre. Ca rezultat al investigațiilor arheologice, au fost descoperite 80 de morminte. Ceramica din necropolă este reprezentată, prioritar, prin veselă lustruită (cupe, cești, căni, chiupuri), forme caracteristice pentru cultură în general. Alături de aceasta nu putem să nu remarcăm și existența importurilor tracice, reprezentate de străchini canelate, cupe și căni cu ornament incizat, caracteristice pentru monumentele de la Dunărea de Jos. Împreună cu formele ceramice tipice Belozerka, este prezent și un anumit procent de influențe ale altor culturi.
Materialele necropolei Cazaclia prezintă în sine o bază în rezolvarea unui șir de probleme legate nu numai de ritul funerar, dar și cu referire la constituirea culturii Belozerka în general. Din ele rezultă relații complexe între triburile Europei Centrale și populația din nordul Mării Negre. Studierea, în continuare, a fenomenului apariției culturii Belozerka în interfluviul Dunăre-Nistru, ne va permite să confirmăm influența purtătorilor acestei culturi asupra procesului de trecere de la epoca bronzului târziu la epoca fierului timpuriu pe un important spațiu din stepele Eurasiei.

Descarcă monografia: Agulnicov 1996

Курган Белозерской культуры у с. Похребя в Нижнем Поднестровье С.М. Агульников, Н.А. Кетрару

Agulnikov, Chetraru 1986

Rezumat.  Membrii expediției arheologice de la Dubăsari au cercetat lângă satul Pohrebea (r-nul Dubăsari) un grup de trei tumuli. Culturii Belozerka i-a fost atribuit doar un singur tumul – nr. III, cu diametrul de 40 m, înălțimea de 1 m.
Descarcă articolul: Agulnikov, Chetraru 1986

Constituentele etnofolclorice: cadru conceptual și abordări etnologice Mariana Cocieru

Abstract. The ethnological studies examination about the conceptualization of ethnofolkloric constituents provides us with a vast hermeneutical repertoire initiated from different perspectives: historical and geographical, structuralist,functional/morphological, aesthetic, semiological, phenomenological. Starting from the folkloristical interpretations by B.P. Hasdeu and up to the evocations of cutting edge, the subject of defining constituents belonging to the oral popular creations reveals an increased scientific interest, but also an interdisciplinary approach, reaching to the attention of linguistics, theory of literature, folkloristics, ethnology, cultural anthropology and archetypology, psychoanalytics etc. 

Dramaturgia cutumiară și valoarea estetică a Moșilor de cartal Mariana Cocieru

Rezumat. Colindatul în ceată bărbătească, în calitate de constituent al patrimoniului cultural imaterial, a ajuns a fi în vizorul mai multor cercetători consacraţi, atât din ţară, cât şi din afara ei. Conotaţia valorică a obiceiului a constituit un argument considerabil pentru includerea acestuia în anul 2013 în Lista Reprezentativă UNESCO de protejare a fenomenelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii. Manifestat preponderent în mai multe sate din sudul Bugeacului, acesta are loc într-un mod deosebit şi original în localităţile româneşti Cartal şi Satul Nou din regiunea Odesa, Ucraina, menţinându-se şi în zilele noastre. În demersul de faţă am încercat să reconstituim, în baza documentelor de arhiva, dar şi a propriilor investigaţii de teren, dramaturgia cutumiară a desfăşurării fenomenului etnofolcloric Colindatul cu măşti antropomorfe în ceată bărbătească, ceea ce ne-a permis să conchidem existenţa unor principii seculare respectate cu stricteţe de toţi actanţii acestei străvechi forme de cultură populară.

Descarcă articolul: Mariana Cocieru

Puterea terapeutică a cuvântului rostit Natalia Grădinaru

Rezumat. Studiul îşi propune să releve importanţa rolului pe care l-a avut cuvântul în obiceiurile medicale populare, dar şi să analizeze valenţele terapeutice ale cuvântului rostit, exprimat în rugăciuni, incantaţii magico-terapeutice, în unele binecuvântări, în cântecele de leagăn, poveşti. În reliefarea formelor terapeutice tradiţionale, care conţin în esenţă cuvântul, s-a ţinut cont de descoperirile ştiinţifice recente din alte sfere ale cunoaşterii, cum ar fi: teologia, psihologia, neuroştiinţa etc., orientate să descifreze modul de acţiune a cuvântului exprimat (pozitiv sau negativ) asupra subconştientului.

Descarcă articolul: Gradinaru 2017

Tumulul 1 de la Ciumai (Taraclia) Ion Ciobanu, Vlad Vornic, Serghei Agulnikov, Ion Noroc

Abstract. The article publishes data about tumulus 1 from Ciumai (Vinogradovca com.), researched by rescue excavations at the end of 2015. The mound was at about 0.5 km north-east of the northern edge of Ciumai village and 0.15 km south-east of the M3 road, on the first terrace of the meadow from the left part of Salcia Mare rivulet, the right affluent of Ialpug river. Partially affected by excavations, the tumulus had a roughly circular configuration in plan, with a height of approximately 0.4 m and a diameter of about 38 m. It contained 12 asynchronous graves. The oldest grave (no. 7), dated in the end of the late mil. IV BC., over which the first mantle of the tumulus was raised, belonged to a child, and as inventory there laid a fragment of painted brick-red vessel of late tripolian invoice. Most of funerals, as well as two other identified tumulus mantles, are attributed to Iamnaia culture of the Bronze Age (mil. III BC.). For these tombs arrangement of skeletons in a crouched position and their ocher painting are characteristic. Among the artifacts found a burnt clay askos from the tomb 11 stands – a type of vessel, rarely met in Iamnaia culture complexes. The third chronological-cultural horizon is related to the grave 12, which contained the skeleton of a woman and two cups of clay and some amber and glass beads as inventory. Based on proven funerary practices and funeral inventory the mentioned tomb is assigned to Sarmatian culture from I-II centuries AD. The mound from Ciumai is represented by four fireplaces and 21 pits from late medieval period (XVIII centuries), plus a ditch from the modern era (?). These complexes, some of which have bothered the oldest graves, belong to a seasonal dwelling, probably tartar, from the late Middle Ages.

Descarcă articolul: Ciobanu, Vornic, Agulnicov, Noroc 2016

Complexele funerare atribuite culturii Sabatinovka din tumulul 9 de la Crihana Veche Ion Ciobanu, Serghei Agulnikov

Ciobanu, Agulnicov RA 2016

 Rezumat. În articolul de faţă este prezentat un grup de complexe funerare aparţinând culturii Sabatinovka, descoperite recent (2015) în Tumulul 9 de la Crihana Veche, r-nul Cahul. Sunt analizate aspecte generale ce ţin de ritualul funerar al culturii Sabatinovka în spaţiul pruto-nistrean. De regulă, mormintele ce aparţin acestei culturi din epoca bronzului târziu erau amplasate în sectoarele de sud-est ale tumulilor, formând o concentraţie de morminte de felul unei necropole de dimensiuni mici. Aceeași situaţie poate fi urmărită și în T. 9 de la Crihana Veche. Ritualul funerar și piesele de inventar, descoperit în procesul cercetărilor arheologice, sincronizează micronecropola din T. 9 cu masivul cutural Noua-Sabatinovka-Coslogeni, precum și cu cultura Monteoru (faza IIB) și se datează în secolele XIV–XIII a.Chr.

Descarcă articolul: Ciobanu, Agulnicov RA 2016