Category Archives: Publicații

Исследования курганов на левобережье Днестра Сергей Агульников, Евгений Сава

Rezumat. Materialele descoperite în rezultatul cercetării arheologice a necropolelor tumulare de lângă satele Nicolscoe, Uiutnoe, Frunză, Constantinovca, Novocotovsc și Tîrnăuca, situate în raionul Slobozia, Republica Moldova, permit introducerea în circuitul științific a complexelor unui șir de culturi tumulare, reprezentând un larg diapazon de nomazi, începând cu perioada eneoliticului și până în evul mediu târziu.

Descarcă monografia: Agulnicov, Sava 2014

Скифский курган №7 у с. Пуркарь на Нижнем Днестре С. М. Агульников, С. С. Попович, С. В. Церна, Д. А. Топал

Purcari 2013

Abstract. A Scythian Barrow 7 near Purcari in the Lower Dniester Barrow 7 near Purcari was excavated in 2011. Three graves were investigated, one of them belonging to a medieval nomad, the other two graves are of Scythian origin. The main burial contained skeleton of a 30—35 years old male, extended on the back, with the head to the west. In the south-western part of burial chamber a Heraclea amphora with 2 iron spearheads and 2 javelins were placed. The attribution of the amphora is determined by a stamp of Eurydamos belonging to the so-called Early manufacturing group (5th c. — 90s of 4th c. BC). An Attic black-glazed saltcellar with concave walls was located near the right shoulder.. An iron sword akinakes decorated in Animal Style was placed across the hips with the hilt at the leſt hand. The pommel extends on each side into two semi-abstract bird heads. Analogies for this akinakes are spread over a vast big territory from lower Danube to Southern Ural within a chronological span of 450—350 BC. A pair of anatomically shaped bronze greaves (cnemidae) were found on the legs. On the chest of the deceased, several fragments of iron plates were identifi ed, which could represent the remains of a fl at body armor made of leather covered with iron plates. Also, the burial yielded ca. 110 bronze arrowheads concentrated in diff erent locations. So, the preliminary chronological analysis of the grave goods shows that the most convenient chronological framework of this grave is the late 5th c. BC.

Descarcă articolul: Agulnicov et al. 2013

Necropola culturii Belozerka de la Cazaclia (București 1996) Serghei Agulnikov

Agulnicov 1996

Rezumat.  Necropola Cazaclia a culturii Belozerka este cea mai mare și intens cercetată dintre toate cele existente în nord-vestul Mării Negre. Ca rezultat al investigațiilor arheologice, au fost descoperite 80 de morminte. Ceramica din necropolă este reprezentată, prioritar, prin veselă lustruită (cupe, cești, căni, chiupuri), forme caracteristice pentru cultură în general. Alături de aceasta nu putem să nu remarcăm și existența importurilor tracice, reprezentate de străchini canelate, cupe și căni cu ornament incizat, caracteristice pentru monumentele de la Dunărea de Jos. Împreună cu formele ceramice tipice Belozerka, este prezent și un anumit procent de influențe ale altor culturi.
Materialele necropolei Cazaclia prezintă în sine o bază în rezolvarea unui șir de probleme legate nu numai de ritul funerar, dar și cu referire la constituirea culturii Belozerka în general. Din ele rezultă relații complexe între triburile Europei Centrale și populația din nordul Mării Negre. Studierea, în continuare, a fenomenului apariției culturii Belozerka în interfluviul Dunăre-Nistru, ne va permite să confirmăm influența purtătorilor acestei culturi asupra procesului de trecere de la epoca bronzului târziu la epoca fierului timpuriu pe un important spațiu din stepele Eurasiei.

Descarcă monografia: Agulnicov 1996

Курган Белозерской культуры у с. Похребя в Нижнем Поднестровье С.М. Агульников, Н.А. Кетрару

Agulnikov, Chetraru 1986

Rezumat.  Membrii expediției arheologice de la Dubăsari au cercetat lângă satul Pohrebea (r-nul Dubăsari) un grup de trei tumuli. Culturii Belozerka i-a fost atribuit doar un singur tumul – nr. III, cu diametrul de 40 m, înălțimea de 1 m.
Descarcă articolul: Agulnikov, Chetraru 1986

Constituentele etnofolclorice: cadru conceptual și abordări etnologice Mariana Cocieru

Abstract. The ethnological studies examination about the conceptualization of ethnofolkloric constituents provides us with a vast hermeneutical repertoire initiated from different perspectives: historical and geographical, structuralist,functional/morphological, aesthetic, semiological, phenomenological. Starting from the folkloristical interpretations by B.P. Hasdeu and up to the evocations of cutting edge, the subject of defining constituents belonging to the oral popular creations reveals an increased scientific interest, but also an interdisciplinary approach, reaching to the attention of linguistics, theory of literature, folkloristics, ethnology, cultural anthropology and archetypology, psychoanalytics etc. 

Dramaturgia cutumiară și valoarea estetică a Moșilor de cartal Mariana Cocieru

Rezumat. Colindatul în ceată bărbătească, în calitate de constituent al patrimoniului cultural imaterial, a ajuns a fi în vizorul mai multor cercetători consacraţi, atât din ţară, cât şi din afara ei. Conotaţia valorică a obiceiului a constituit un argument considerabil pentru includerea acestuia în anul 2013 în Lista Reprezentativă UNESCO de protejare a fenomenelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii. Manifestat preponderent în mai multe sate din sudul Bugeacului, acesta are loc într-un mod deosebit şi original în localităţile româneşti Cartal şi Satul Nou din regiunea Odesa, Ucraina, menţinându-se şi în zilele noastre. În demersul de faţă am încercat să reconstituim, în baza documentelor de arhiva, dar şi a propriilor investigaţii de teren, dramaturgia cutumiară a desfăşurării fenomenului etnofolcloric Colindatul cu măşti antropomorfe în ceată bărbătească, ceea ce ne-a permis să conchidem existenţa unor principii seculare respectate cu stricteţe de toţi actanţii acestei străvechi forme de cultură populară.

Descarcă articolul: Mariana Cocieru

Puterea terapeutică a cuvântului rostit Natalia Grădinaru

Rezumat. Studiul îşi propune să releve importanţa rolului pe care l-a avut cuvântul în obiceiurile medicale populare, dar şi să analizeze valenţele terapeutice ale cuvântului rostit, exprimat în rugăciuni, incantaţii magico-terapeutice, în unele binecuvântări, în cântecele de leagăn, poveşti. În reliefarea formelor terapeutice tradiţionale, care conţin în esenţă cuvântul, s-a ţinut cont de descoperirile ştiinţifice recente din alte sfere ale cunoaşterii, cum ar fi: teologia, psihologia, neuroştiinţa etc., orientate să descifreze modul de acţiune a cuvântului exprimat (pozitiv sau negativ) asupra subconştientului.

Descarcă articolul: Gradinaru 2017