Category Archives: Publicații

Arheologia Preventivă în Republica Moldova, vol. I, nr. 1-2, 2014 Recenzie semnată de Vasile Diaconu

Diaconu 2015

Volumul I al revistei Arheologia Preventivă din Republica Moldova reunește un număr de 18 rapoarte arheologice, ordonate cronologic în funcție de vechimea siturilor, începând din eneoliticul timpuriu și până în perioada modernă. În strânsă legătură cu lucrările de infrastructură executate în ultimii ani pe teritoriul Republicii Moldova, siturile investigate se concentrează în special în zona centrală și de nord-est a țării. Dincolo de faptul că introduce în circuitul științific cele mai noi descoperiri arheologice, revista Arheologia Preventivă din Republica Moldova poate fi considerată și o publicație deschizătoare de drumuri, în sensul că poate constitui un model pentru alte apariții editoriale periodice, care să reunească doar rezultatele săpăturilor preventive, din ce în ce mai frecvente.

Descarcă recenzia

Сарматская стела с тамгой из окрестностей п. Тараклия Serghei Agulnicov, Valerii Bubulici

Agulnicov, Bubulici 2010

Stela sarmatică cu tamga din apropierea orăşelului Taraclia. În anul 2007 un grup de colaboratori al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM şi al Muzeului de Arheologie şi Istorie a Moldovei au cercetat o stelă antropomorfă cu o incizie a unei tamga sarmatice pe ea, descoperită în apropierea orăşelului Taraclia, Republica Moldova. După studierea unor analogii, tamgaua încrustată în piatră se datează cu a doua jumătate a secolului I p. Chr. şi este atribuită perioadei domniei regelui sarmatic Farzoi.

Descarcă articolul: Agulnicov, Bubulici 2010

SMEENI – MOVILA MARE: Monografia unui sit arheologic regăsit Alin Frînculeasa, Angela Simalcsik, Bianca Preda, Daniel Garvăn

Frinculeasa et al. 2017

Marți, 25 aprilie 2017, trecut de ora 10: după o revenire fulgerătoare a iernii, azi Primăvara pare să fi învins. Am ajuns în Smeeni la cules de cochilii de melci. Dincolo de garduri…un complex agroindustrial, hale și tractoare, alei de ciment, alte acareturi. O groapă ce se cască sub nivelul terasei, plină de mărăciniș crescut haotic, e martorul mutilării sistematice a terenului. Se remarcă doar galbenul nisipului cu verde spre margini de tineri pomi răsăriți fără îndrumare. Mai într-o parte fosta povarnă nu mai produce. În zare dincolo de marginea terasei…lunca Călmățuiului, mai aproape ʺViroagaʺ drenată printr-un canal îngust. Nimic nu pare să mai amintească de săpăturile arheologice de amploare…un episod anonim în ritmul anistoric al unui sat dintr-o prelungire iluzorie a ʺMăreței Stepeʺ. Odată ca niciodată a atins Smeeniul. Doar memoria colectivă încă mai păstrează vag imaginea unui tânăr arheolog găzduit în sat, dar și alte amănunte ce țin de un folclor local triat prin sita timpului. Dincolo de imaginile conturate pe negativele păstrate putem bănui o bună integrare a personajului în atmosfera locului. Alin Frînculeasa

Descarcă rezumatul extins: Smeeni-Movila Mare

The dead among the living in the Hamangia culture Raluca Kogălniceanu, Angela Simalcsik, Cristian Eduard Ștefan

Kogalniceanu et al. 2016

Rezumat. Descoperirea de oase umane în context domestic nu este o raritate pentru siturile preistorice. În ciuda acestei situații generale bine documentate, așezările culturii Hamangia nu au furnizat până acum numeroase asemenea descoperiri. O re-analiză recentă a săpăturilor efectuate în situl de la Cernavodă–Columbia C (așezare) de către S. Morintz şi D. Berciu la jumătatea secolului trecut a scos la lumină câteva fragmente osoase umane găsite în nivelul de locuire. Până în prezent, acestea nu sunt foarte numeroase şi nu par să aibă legătură cu niciun complex închis. Însă ele există și au fost descoperite la diverse adâncimi, în asociere cu ceramică. Vom prezenta o evaluare a acestor resturi osteologice umane şi vom încerca să reconstituim contextul descoperirii lor pe baza jurnalelor de săpătură şi a materialelor arheologice cu care se asociază. Vom încerca, de asemenea, să discutăm aceste resturi umane în contextul mai larg al culturii Hamangia.

Descarcă articolul: Kogalniceanu et al. 2016

A hoard of astragals discovered in the Copper Age settlement at Iepurești, Giurgiu County, Romania Raluca Kogălniceanu, Ana Ilie, Monica Mărgărit, Angela Simalcsik, Valentin Dumitrașcu

Kogalniceanu et al. 2015

Abstract.  This article presents the discovery of 25 abraded and perforated ovicaprid astragals in a burned house at the Gumelnita Copper Age settlement at Iepuresti in Southern Romania. They were analysed in terms of their processing, of the taphonomic processes that affected them (burning), and of their spatial distribution. These astragals were also analysed in the wider context of more or less similar discoveries made mainly south and east of the Carpathian Mountains, in Romania, but also
south of the Danube, in Bulgaria.

Descarcă articolul: Hoard of astragals from Copper Age

Un grup de morminte din epoca bronzului descoperit la Roman-Arhiepiscopie. Abordări pluridisciplinare Vasile Diaconu, George Dan Hânceanu, Angela Simalcsik, Mihaela Danu

Diaconu et al. 2016

Abstract. The present study describes several burial complexes, dated in the Bronze Age, as they were recently discovered in Roman (Neamţ County, Romania). Four tombs represent inhumation rites, and two of them are possible cenotaphs, that were identified during the research of a medieval necropolis (dated during the XV-XVII centuries). The archaeological inventory consists mainly of pottery (whole or fragmented vessels), with features of different neighboring cultural environments. Considering the geographic area within which the tombs were discovered‚ we presume they represent burial complexes of a Monteoru culture community, which also sustained contacts with representatives of Komarov culture.

Necropola culturii Belozerka de lângă satul Hadjillar Serghei Agulnicov

Agulnicov 2008

Rezumat. În anul 1992 expediția arheologică a Centrului de Salvare a Monumentelor din cadrul Institutului de Arheologie al Academiei de Științe a Republicii Moldova a desfățurat săpături de salvare în zona construcției sistemului de irigații de la Căușeni, lângă satul Hadjillar, raionul Ștefan-Vodă, Republica Moldova. Obiectivul cercetării l-au constituit cei câțiva tumuli cunoscuți în această zonă.
În componența necropolei intrau trei movile, dintre care două (M 1-2) erau vizibile, iar cea de a treia, nivelată de lucrările agricole, se observa pe câmp sub forma unei pete de nuanță deschisă. Tumulii erau dispuși peun aliniament pe direcția NNE-SSV.

Descarcă articolul: Agulnicov 2008