Category Archives: Etnografie

O incursiune în cotidianul oamenilor din trecut (Crihana Veche, 9 august 2018) Prin Artă spre Cultură / Cahul - capitala tineretului

În intervalul 9-10 august 2018, echipa de cercetători ai A.O. ”Institutul de Cercetări Bioarheologice și Etnoculturale” (ICBE), formată din Ion Ciobanu (arheolog), Angela Simalcsik (antropolog), Serghei Agulnicov (arheolog) și Robert Daniel Simalcsik (antropolog), au organizat pe șantierul arheologic Crihana Veche tabăra de vară pentru copii, adolescenți și tineri. Au fost ținute lecţii şi prelegeri publice cu tematici din domeniul arheologiei, paleoantropologiei și traseologiei. S-a amenajat Parcul de Arheologie Experimentală, unde au fost efectuate experimente de traseologie pe piese din os și silex similare celor din epoca pietrei.

Ateliere de artă populară interactivă (broderie, desen, puzzle tematic), Cahul, 11-12 august 2018 Prin Artă spre Cultură / Cahul - capitala tineretului

Afis Ateliere-page-001

Asociaţia Obştească „Institutul de Cercetări Bioarheologice şi Etnoculturale” (ICBE), în colaborare cu Asociaţia Obştească „Pro Art” şi Clubul Național al Coregrafilor din Republica Moldova, anunță organizarea Atelierelor de artă populară interactivă (broderie, desen, puzzle tematic) „Arta definește Cultura” și a Atelierului profesional de dans popular „Jocuri folclorice de pe malul Prutului”, care se vor desfășura la 11-12 august 2018, ora 10.00, la Muzeul Ținutului Cahul (str. Lev Tolstoi 4) și Piața Horelor (bd. Victoriei), or. Cahul. Manifestările fac parte din seria de acțiuni implementate în cadrul proiectului „Prin Artă spre Cultură”, prin intermediul Programului „Cahul – Capitala Tineretului 2018”, organizat şi finanţat de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Valea Prutului Inferior, cercetări etnografice și folclorice de teren Natalia Grădinaru, Dorina Onica, Mariana Cocieru

Valea Prutului Inferior 2018 (4)

În perioada 16 iulie-5 august 2018, echipa de etnografi și folcloriști ai Asociației Obşteşti ”Institutul de Cercetări Bioarheologice şi Etnoculturale” (ICBE), constituită din dr. Natalia Grădinaru, dr. Dorina Onica și dr. Mariana Cocieru, a realizat cercetări de teren în satele Manta, Pașcani, Văleni, Giurgiulești şi Crihana Veche din valea Prutului de Jos.

Cercetările au fost realizate de către etnografii şi folcloriştii Asociaţiei Obşteşti ”Institutul de Cercetări Bioarheologice şi Etnoculturale” (ICBE), în colaborare cu Asociaţia Obştească ”Pro Art”, în cadrul proiectului ”Prin Artă spre Cultură”, prin intermediul Programului ”Cahul – Capitala Tineretului 2018”, organizat şi finanţat de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova.

Scopul expediției etnofolclorice a fost de a colecta materialele etnografice de teren cu referire la elementele de cultură materială, de a surprinde fenomenele de cultură spirituală în formele lor firești de manifestare și a le înregistra, prin valorificarea memoriei colective a creațiilor de folclor local. În decursul cercetărilor a fost colectat un bogat material audio, video şi fotografic, prin care pot fi reconstituite elementele de cultură și civilizație rurală caracteristice văii Prutului. Astfel, prezintă interes datele culese cu referire la construcția și arhitectura locuinței, formele de amenajare și organizare a gospodăriei și adăposturilor din vatra și moșia satelor, ocupațiile (în special oieritul și pescuitul) și meșteșugurile, tehnica populară şi portul. De asemenea, un rol însemnat îl constituie datele înregistrate şi materialul fotografic colectat cu referire la sărbătorile și obiceiurile din ciclul familial (naştere, căsătorie, înmormântare), calendaristice (sărbători şi obiceiuri cu dată fixă, cu dată mobilă), sărbătorile comunitare. Au fost înregistrate texte inedite de descântece, colinde, urături, captate elemente de folclor coregrafic și teatru popular, identificate cunoștințe și credințe populare, practici de medicină populară. Materialele audio culese vor fi textualizate și valorificate în scopul elaborării unei lucrări științifice, album etnografic și alte studii de specialitate, prin intermediul cărora se va contribui la cunoașterea, promovarea patrimoniului comunității locale și consolidarea identității culturale.

Constituentele etnofolclorice: cadru conceptual și abordări etnologice Mariana Cocieru

Abstract. The ethnological studies examination about the conceptualization of ethnofolkloric constituents provides us with a vast hermeneutical repertoire initiated from different perspectives: historical and geographical, structuralist,functional/morphological, aesthetic, semiological, phenomenological. Starting from the folkloristical interpretations by B.P. Hasdeu and up to the evocations of cutting edge, the subject of defining constituents belonging to the oral popular creations reveals an increased scientific interest, but also an interdisciplinary approach, reaching to the attention of linguistics, theory of literature, folkloristics, ethnology, cultural anthropology and archetypology, psychoanalytics etc. 

Dramaturgia cutumiară și valoarea estetică a Moșilor de cartal Mariana Cocieru

Rezumat. Colindatul în ceată bărbătească, în calitate de constituent al patrimoniului cultural imaterial, a ajuns a fi în vizorul mai multor cercetători consacraţi, atât din ţară, cât şi din afara ei. Conotaţia valorică a obiceiului a constituit un argument considerabil pentru includerea acestuia în anul 2013 în Lista Reprezentativă UNESCO de protejare a fenomenelor de patrimoniu cultural imaterial al umanităţii. Manifestat preponderent în mai multe sate din sudul Bugeacului, acesta are loc într-un mod deosebit şi original în localităţile româneşti Cartal şi Satul Nou din regiunea Odesa, Ucraina, menţinându-se şi în zilele noastre. În demersul de faţă am încercat să reconstituim, în baza documentelor de arhiva, dar şi a propriilor investigaţii de teren, dramaturgia cutumiară a desfăşurării fenomenului etnofolcloric Colindatul cu măşti antropomorfe în ceată bărbătească, ceea ce ne-a permis să conchidem existenţa unor principii seculare respectate cu stricteţe de toţi actanţii acestei străvechi forme de cultură populară.

Descarcă articolul: Mariana Cocieru

Puterea terapeutică a cuvântului rostit Natalia Grădinaru

Rezumat. Studiul îşi propune să releve importanţa rolului pe care l-a avut cuvântul în obiceiurile medicale populare, dar şi să analizeze valenţele terapeutice ale cuvântului rostit, exprimat în rugăciuni, incantaţii magico-terapeutice, în unele binecuvântări, în cântecele de leagăn, poveşti. În reliefarea formelor terapeutice tradiţionale, care conţin în esenţă cuvântul, s-a ţinut cont de descoperirile ştiinţifice recente din alte sfere ale cunoaşterii, cum ar fi: teologia, psihologia, neuroştiinţa etc., orientate să descifreze modul de acţiune a cuvântului exprimat (pozitiv sau negativ) asupra subconştientului.

Descarcă articolul: Gradinaru 2017